Dezvoltarea durabila

 

“ COMUNA TARNA MARE, o comunitate bogată material şi spiritual într-un mediu natural”

 

Direcţii de dezvoltare strategice generale:

 

A. Agricultura

B. Servicii publice accesibile şi de calitate

C. Turism

D. Socio-cultural-tineret

E. Conservarea mediului

 

Obţinerea de surse de finanţare

promovarea unor proiecte în cadrul unor procese de reabilitare industrială în vederea micşorării impactului acestora asupra mediului

promovarea unor proiecte pentru creşterea performanţelor tehnice ale unor instalaţii şi dispozitive de protecţie a mediului pentru:

– tratarea apei de băut;

– epurarea apelor uzate;

– colectarea, depozitarea, supravegherea şi eliminarea deşeurilor toxice şi periculoase;

– gospodărirea deşeurilor nucleare.

Realizarea unor proiecte de tipul ” profitabile pentru toţi ” care să includă:

– îmbunătăţirea eficienţei energetice;

– conservarea apelor, solurilor şi pădurilor;

– adoptarea unor tehnologii mai puţin poluante.

Dezvoltarea sistemului de monitorizare

La nivel local este absolut necesar să fie implementat un sistem modern de monitorizare a poluării. Acest sistem va fi de asemenea finanţat prin sprijin European cu cofinanţare locală.

Procesul de urbanizare – conservarea habitatului rural

Conceptul de dezvoltare durabilă se referă la o formă de creştere economică care satisface nevoile societăţii în termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu şi mai ales lung. Ea se bazează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fără să pună în pericol pe cele ale generaţiilor viitoare.

În termeni practici, acest lucru înseamnă crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică pe termen lung, în acelaşi timp protejând mediul înconjurător, cât şi conservarea culturii tradiţionale locale.

În viitor comunitatea noastră va suferi efecte de transformare de pe urma procesului de dezvoltare economică. Tendinţa de dispariţie a tradiţiilor culturale va fi accentuată tocmai de acest proces de dezvoltare. Misiunea administraţiei publice este de a ţine pasul cu necesităţile de calitate a vieţii cetăţenilor, dar şi de a menţine identitatea tradiţională a comunei. Pentru aceasta considerăm că toate transformările care vor avea loc în peisajul comunei noastre să nu submineze aspectele culturale pe care dorim să le transmitem generaţiilor următoare.

Planificarea (programarea) constituie un important instrument de reglare a proceselor de urbanizare de către administraţia publică şi se realizează prin două direcţii principale: (1) elaborarea unor programe de dezvoltare a urnelor şi a zonelor rurale, şi (2) elaborarea planurilor de dezvoltare social-economică pe termen mediu, care include compartimentul problemelor regionale.

În această direcţie dorinţa comună de a moderniza localităţile arondate fără să forţăm sau să riscăm dispariţia satului tradiţional românesc rămâne principala noastră preocupare. Astfel, toate deciziile de dezvoltare vor ţine seama de aceasta şi vor identifica soluţii optime care să echilibreze cele două extreme amintite anterior (dezvoltarea şi conservarea satului tradiţional).

Infrastructura de transport

Reţeaua încă insuficientă de drumuri în interiorul comunei şi accesul dificil către acesta reduc mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora. Sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi prin aceasta, valorificarea potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.

Investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive.

Dezvoltarea reţelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregională şi va contribui semnificativ la creşterea competitivităţii întreprinderilor/firmelor şi a mobilităţii forţei de muncă şi prin urmare, la o dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu, dar şi a fiecărei regiuni în parte.

Ca măsuri de dezvoltare locală, aceste priorităţi le considerăm de importanţă majoră, asigurarea accesibilităţii pentru toate localităţile arondate comunei noastre, asigurarea unui transport în condiţii de siguranţă pentru cei care utilizează acest serviciu public şi nu în ultimă instanţă, atunci când nevoia o va cere, asigurarea unui ritm de dezvoltare a reţelei de transport, rutier sau feroviar public pentru transport de persoane şi mărfuri.

Dezvoltarea Agriculturii

Scopurile politicii agricole comune consistă în garantarea pentru agricultori a unui crescut nivel de trai, în a furniza consumatorilor alimente de calitate la preţuri echitabile precum şi de a păstra patrimoniul rural. Această politică a urmat evoluţia societăţii, încercând să vină în întâmpinarea noilor cerinţe ale populaţiei. Din această cauză calitatea alimentelor, protecţia mediului prin utilizarea biocombustibililor au câştigat o importanţă aşa de mare în ultima perioadă de timp.

Politica Agricolă Comună (PAC) este politica UE cea mai integrate şi care primeşte o cotă importantă din fondurile comunităţii europene. Acordând o mai mare atenţie la igiena şi calitatea produselor alimentare, ne dorim să facem primii paşi spre piaţa extrem de competitivă a producătorilor agricoli din UE.

Demersurile pe care le propunem să le implementăm în următoarea perioadă:

1. focalizarea pe obţinerea subvenţiilor pentru cât mai mulţi dintre producătorii noştri locali;

2. intrarea pe o piaţă de consum cât mai largă;

3. îmbunătăţiri aduse terenurilor, modernizarea drumurilor de exploatare şi folosirea de tehnologii avansate;

4. obţinerea de produse de calitate superioară;

5. acordarea de asistenţă micilor producători agricoli;

6. descoperirea de culturi alternative;

7. utilizarea fondurilor nerambursabile.

Accentul care se pune pe dezvoltarea rurală comportă investiţii majore în silvicultură, valorificarea peisajului cu scopuri recreative – turism rural, biodiversitate, diversificarea economiei rurale, protecţia mediului rural, crearea de locuri de muncă, toate acestea având ca ultim scop creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei noastre.

Un punct forte pe care îl vom utiliza în avantajul nostru îl reprezintă calitatea terenurilor agricole puţin contaminate datorită unei agriculturi care nu respectă mediul. Produsele pe care dorim să le promovăm vor face parte din seria produselor biologice, atât animale, cât şi vegetale.

Atragerea de investitori

Strategia de atragere a investitorilor în comunitatea locală dorim să o iniţiem în primele etape ale implementării.

Această prioritate are două componente majore:

– Asigurarea unei infrastructuri care să vină în sprijinul investitorilor prin accesul la utilităţi, facilitarea accesului la reţeaua de transport a materiei prime precum şi a produselor sau serviciilor, asigurarea unei forţe de muncă calificate şi flexibile care să satisfacă nevoile angajatorilor;

– Asigurarea unui echilibru între investiţiile locale ale căror produse vor fi utilizate de către consumatorul final – cetăţeanul şi investiţiile care furnizează produse utilizate de către alte societăţi comerciale sau publice şi abia apoi vor ajunge la consumatorul final.

Atragerea investitorilor va fi facilitată prin următoarele măsuri la nivel local:

– stabilirea unui mecanism permanent de colectare a proiectelor de investiţii din sectorul public şi privat care vor fi promovate către investitori;

– asigurarea participării efective a reprezentanţilor sectorului privat la stabilirea obiectivelor din domeniul atragerii investiţiilor străine şi la decizii administrative care influenţează dezvoltarea economică locală;

– extinderea bazei de informaţii pe Internet pentru promovarea investiţiilor;

– simplificarea procedurilor pentru obţinerea avizelor pentru investiţii;

– realizarea de activităţi promoţionale destinate atragerii de investitori;

– asigurarea unui tratament egal între investitorii străini şi români în condiţiile creării unui mediul favorabil investiţiilor;

Motorul procesului de relansare economică şi socială îl reprezintă decizia de investiţie. Această decizie trebuie să se bazeze pe determinări cantitative şi calitative riguroase, care să asigure orientarea efortului, investind spre cele mai bune variante de proiect. De aceea, eficienţa economică – ca obiectiv prioritar în adoptarea deciziei de investiţii – şi indicatorii eficienţei economice a investiţiilor ocupă un loc central în conceperea şi implementarea prezentei strategii.

Dezvoltarea turismului

Componentă fundamentală a dezvoltării economice , turismul este parte din priorităţile prezentei Strategii de Dezvoltare Locală. Integrarea turismului în conceptul de marketing teritorial ţine de oportunitatea pe care turismul o oferă ca posibilităţi de promovare a zonei. Astfel că implementarea unor măsuri de promovare a turismului asigură promovarea tuturor aspectelor locale, de la potenţial economic până la resurse naturale de calitate.

Turismul este una dintre politicile transversale ale Uniunii Europene fundamentată juridic prin articolul 3, litera “u” din Tratatul de la Masstricht, în care se autorizează comunitatea să adopte măsuri de dezvoltare în acest sector. Turismului îi sunt adresate dispoziţiile de liberă circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor întreprinderilor mici şi mijlocii.

Vorbind despre turism semnifică să înfruntăm domenii cum ar fi protecţia mediului, politicile de ocupare a forţei de muncă, dezvoltarea transporturilor, protecţia consumatorilor, dezvoltarea de tehnologii moderne, tradiţie culturală locală. La nivelul întregii Uniuni Europene există aproximativ 2 milioane de iniţiative economice în sectorul turistic. Aceasta semnifică un procent de 5% ca aport la economia comunitară.

Administraţia publică prin implementarea prezentei strategii va urmări să promoveze şi să susţină orice iniţiativă privată sau public-privată de dezvoltare a turismului.

Următoarele măsuri se impun în această direcţie:

– încurajarea întreprinderilor turistice pentru satisfacerea exigenţelor clienţilor;

– crearea, modernizarea şi eficientizarea infrastructurilor de turism;

– valorificarea resurselor umane în turism;

– identificarea de pieţe naţionale şi internaţionale care să primească oferta locală de turism;

– sprijin şi consultanţă oferită întreprinzătorilor din domeniu în vederea accesului la finanţări europene în domeniul turismului;

– crearea şi utilizarea unui sistem de indicatori;

– monitorizare în mass-media.

Promovarea ofertei turistice va urmări premizele prezentate mai jos:

-definirea unei mărci locale şi crearea de activităţi pentru susţinerea acestuia;

-elaborarea de materiale de promovare, unitare şi de calitate (tematice sau diversificate, în limba română şi alte limbi de circulaţie internaţională): postere, broşuri, materiale informative, cataloage cu produse şi servicii, hărţi, calendare ale evenimentelor, etc.;

– diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale, prin birourile de turism din străinătate şi în localităţile din străinătate;

– promovare on-line şi crearea de legături între site-urile internet existente;

– susţinerea de activităţi de promovare în mass-media;

– integrarea pachetelor şi circuitelor turistice în programele naţionale de promovare;

– încurajarea oricăror altor canale şi mijloace de promovare a turismului

(evenimente, concursuri, conferinţe, spectacole, etc.).

Marketing teritorial

Conceptul de marketing teritorial vine să susţină ansamblul de preocupări în sectorul dezvoltării durabile prin facilitarea utilizării de resurse în vederea producerii de bunuri şi servicii precum şi comercializării acestora. Administraţia publică îşi propune ca direcţii de acţiune în acest sector să identifice şi să consolideze o “marcă locală” care să poată reprezenta pentru turistul care vizitează localitatea sau pentru investitorul interesat de potenţialul local un adevărat punct de reper al comunităţii noastre comparativ cu celelalte localităţi.

Construirea acestei mărci locale va porni de la resursele de care dispunem în prezent şi va culmina cu promovarea la nivel internaţional a comunei noastre prin parteneriate şi contacte peste hotare. Aceasta se va realiza prin implementarea de programe de “înfrăţire” a comunei cu comune din alte ţări membre ale UE şi prin acţiuni specifice.

Un alt aspect pe care îl urmărim în acest sector este amplificarea procesului de relaţionare între diverşi factori economici şi sociali. Această comunicare va facilita dezvoltarea durabilă a comunităţii noastre şi va pune bazele unor programe ample în care administraţia publică va acţiona ca şi un catalizator şi îşi va aduce aportul atât prin acţiunile legale, cât şi ca şi cofinanţator.

Marketingul teritorial pe care ni-l propunem are ca măsuri de dezvoltare
locală creşterea estetică a peisajului comunei noastre, dar şi dezvoltarea serviciilor de turism şi primire a turiştilor în mod profesional.

Vom promova turismul integrat în care turistul să beneficieze de servicii moderne, dar cu amprenta tradiţiilor culinare şi culturale locale. Internaţionalizarea unei mărci locale pe care dorim să o creăm depinde în mare măsură de calitatea acestor servicii pe cale le oferim.

Din punct de vedere turistic, regiunea se pretează la dezvoltarea agroturismului şi a turismului de agrement şi este necesară în următoarea perioadă asigurarea unui număr de 4 unităţi de deservire turistică pentru un număr de cel puţin 80-90 de turişti aproximativ câte 2 pentru fiecare dintre satele comunei noastre.

Din punct de vedere al distribuţiei este necesară potenţarea canalelor de comercializare prin intermediul mijloacelor informatice, datorită costurilor reduse. Astfel, accesul la pieţele virtuale de gros permite fără consum de timp sau finanţe activarea de rute comerciale după modelul practicat deja în ţările europene. Dezvoltarea acestui tip de comerţ va necesita schimbare de atitudine, de aceea se impune ca administraţia publică locală să ofere un bun exemplu în această direcţie dezvoltând modalitatea de lucru prin reţeaua de internet.

Alte măsuri care facilitează dezvoltarea unui bun marketing teritorial care vor fi implementate la nivel local:

– acordarea unei importanţe sporite mediatizării activităţilor de modernizare şi apropiere a administraţiei publice de cetăţean;

– diminuarea birocraţiei;

– realizarea transparenţei în activitatea administraţiei publice locale asigurându-se

– participarea activă a cetăţeanului în procesul de luare a deciziilor, în deplină concordanţă cu prevederile Legii 52/2003;

– consolidarea colaborării cu sectorul neguvernamental şi cu societatea civilă,

– implementarea de parteneriate public-private, încurajând participarea organizaţiilor din sectorul neguvernamental la procesul de elaborare a politicilor publice;

– actualizarea permanentă a fişei postului, cu implicarea în redactarea fişei postului a funcţionarului public sau salariatului care ocupă postul respectiv;

– aplicarea corectă a procedurilor de evaluare a activităţii personalului ca premisă de promovare şi de motivare;

– adoptarea, modificarea sau completarea organigramei, numărului de personal şi statului de funcţii al aparatului propriu în funcţie de necesităţile impuse de atribuţiile acestuia, corelat cu reglementările legale în vigoare;

– asigurarea unei planificări a resurselor umane în funcţie de procesele instituţionale ce urmează a se derula;

– îmbunătăţirea programelor de gestionare informatizată a evidenţei personalului;

– elaborarea planurilor de formare continuă a funcţionarilor publici şi salariaţilor în funcţie de rezultatele evaluării performanţelor profesionale şi reglementările legale în vigoare (cel puţin 7 zile / an);

– iniţierea tuturor funcţionarilor publici în domeniul utilizării

– programelor informatice la nivelul standardelor ECDL (European

– Computer Driving License) în conformitate cu planul de iniţiere

– elaborat în baza strategiei Guvernului privind informatizarea

– administraţiei publice, aprobată prin H.G. nr.1007/2001;

– eficientizarea accesării şi managementului fondurilor nerambursabile.

Sănătate publică

Cetăţenii comunei noastre consideră de importanţă majoră aspectele legate de sănătate şi se aşteaptă să fie minimalizate eventualele riscuri. Comunităţii îi va reveni un rol crucial, obligaţia de a garanta un nivel maxim de protecţie. Presiunile legislative ale Comunităţii Europene în acest domeniu şi implementarea lor cât mai rapidă, în special prevederile articolului 3 şi 152, sunt aspecte esenţiale ale prezentei strategii.

Strategia va avea două elemente principale:

– Un nou cadru de acţiune în sectorul sănătăţii publice, incluzând o programă de acţiune comunitară pentru acest sector pentru perioada 2007-2013.

– Realizarea unei strategii integrate pentru domeniul sanitar. Conform strategii va fi garantat un nivel înalt de protecţie al sănătăţii, precum şi actualizarea politicilor locale astfel încât sectorul sanitar să devină un factor de calitate transversal, care se află la baza tuturor celorlalte sectoare de interes local.

Cadrul sănătăţii publice, element cheie al strategiei, cuprinde acţiunile specifice în acest domeniu.

Elementele esenţiale pentru cadrul de dezvoltare al sectorului sanitar sunt:

Îmbunătăţirea informării în domeniul sanitar pentru toate păturile
sociale;

Crearea unui mecanism de reacţie rapidă pentru a răspunde gravelor ameninţări la adresa sănătăţii locuitorilor;

Înfruntarea factorilor determinanţi, în mod particular factorii nocivi legaţi de modul de viaţă dăunător sănătăţii (aceasta include acţiuni de prevenţie iniţiate de la nivelul şcolilor şi până la proiecte ample de monitorizare şi servicii ambulatorii).

Pentru a pune accentul asupra sectoarelor în care comunităţile nu sunt în grad de a interveni eficace în mod independent – pentru care este necesară o coordonare de la nivel superior – comunitatea locală va optimiza efectele propriilor acţiuni producând “plus valoare” în ceea ce priveşte integrarea într-un sistem de filieră regională în cadrul sectorului sanitar.

Educaţie şi Cultură

În ceea ce priveşte politica europeană de formare şi educaţie un accent deosebit este pus pe activitatea şcolară. În România infrastructura şcolară este precară, şi dezideratul nostru este de a îmbunătăţii serviciile educaţionale. Conform Strategiei post aderare pentru Educaţie, una dintre priorităţi este Dezvoltarea Învăţământului Rural.

Măsurile pe care le vom lua cu privire la sectorul educaţional se referă la:

– Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie;

– Dezvoltarea infrastructurii educaţionale;

– Dezvoltarea educaţiei permanente din perspectiva instituţională;

– Creşterea calităţii în educaţie.

Şcoala va deveni un partener al procesului de dezvoltare durabilă şi vom promova implicarea cadrelor didactice în activităţile care vizează reformele asumate la nivel local. Instituţia şcolară va garanta prin participarea ei la proiectele viitoare calitatea acţiunilor ce vor fi întreprinse.

Implementarea strategiei va urmări să atingă obiectivele operaţionale prezentate succint astfel:

– Asigurarea condiţiilor echitabile de igienă şi educaţie pentru sănătate în mediul rural;

– Asigurarea infrastructurii, a resurselor umane calificate, a dotărilor şi a facilităţilor obligatorii;

– Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în educaţia timpurie şi în învăţământul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale;

– Stimularea consilierii pentru carieră şi performantă în carieră;

– Dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale instituţionale;

– Încurajarea participării la educaţia adulţilor a persoanelor cu nivel scăzut de calificare;

– Recunoaşterea şi certificarea învăţării non-formale şi informale prin realizarea de parteneriate cu instituţii competente.

 

Egalitatea de şanse – incluziune sociala

Egalitatea de şanse dorim să o promovăm pornind de la următoarele premize:

– capacitarea femeilor şi bărbaţilor de a-şi alege şi gândi concepte de viaţă sau stiluri de viaţă;

– deconstruirea rolurilor tradiţionale masculine şi feminine şi promovarea libertăţii de a concepe şi trăi propria viaţă;

– conştientizarea comunităţii locale cu privire la problemele de gen şi relevanţa egalităţii de gen în contextul dezvoltării locale;

– crearea unui centru de resurse pentru femei;

– implicarea şi promovarea femeilor ca lidere de opinie în procesul de dezvoltare locală;

– aplicarea unor politici locale afirmative care ajută femeile sau bărbaţii să depăşească condiţia de inferioritate în care se află în anumite domenii.

Dacă aceste premize nu sunt îndeplinite în totalitate în mediul local atunci responsabilitatea comunităţii este de a le implementa şi susţine în permanenţă spre beneficiul fiecărui individ.